Muncitorii francezi promit „mama tuturor bătăliilor” în timp ce Guvernul de la Paris vrea să crească vârsta de pensionare la 64 de ani

Guvernul francez a propus creşterea vârstei legale de pensionare de la 62 la 64 de ani până în 2030, în cadrul unei reforme majore a sistemului de pensii. Premierul Elisabeth Borne a declarat că schimbările sunt necesare pentru a preveni un deficit major al sistemului în viitor.

Reforma pensiilor a fost una dintre principalele promisiuni ale preşedintelui Emmanuel Macron atunci când a fost ales pentru prima dată în 2017.

Dar detaliile au declanşat imediat un răspuns furios din partea sindicatelor, cu planuri de grevă pe 19 ianuarie.

Abordarea de către Borne a unei reforme explozive a fost prudentă, premierul anunţând propunerile în cadrul unei conferinţe de presă. Ea a avut grijă să sublinieze natura graduală şi progresivă a schimbărilor planificate, cu un sprijin suplimentar pentru cei cu cele mai mici pensii.

Dar, după cum a recunoscut, reforma „va stârni temeri şi întrebări în rândul francezilor”.

Un sondaj recent sugerează că 80% din populaţie este împotrivă. Unii parlamentari chiar acuză politica lui Macron că a făcut ca partidul său să piardă majoritatea parlamentară anul trecut.

A nu face nimic în legătură cu deficitele preconizate pentru sistemul de pensii ar fi „iresponsabil”, a declarat şefa Executivului francez.

„Ar duce în mod inevitabil la o creştere masivă a taxelor, la o reducere a pensiilor şi ar reprezenta o ameninţare pentru sistemul nostru de pensii”, a menţionat Elisabeth Borne.

Vârsta de pensionare va crește treptat

Vârsta de pensionare va fi majorată treptat cu trei luni pe an, începând din septembrie, a explicat ea. Până în 2027 ar urma să ajungă la 63 de ani şi 3 luni, iar vârsta ţintă de 64 de ani, în 2030.

Propunerile includ:

• Pentru o pensie completă, începând cu 2027, va fi nevoie să se lucreze 43 de ani (în loc de 42 de ani în prezent);
• Un venit minim garantat de pensie de cel puţin 85% din salariul minim net, aproximativ 1.200 de euro pe lună la nivelul actual, pentru noii pensionari;
• Poliţiştii, gardienii de închisoare, controlorii de trafic aerian şi alţi lucrători din sectorul public care au locuri de muncă considerate grele din punct de vedere fizic sau psihic îşi vor păstra dreptul de a se pensiona anticipat;
• Vârsta de pensionare a acestora va fi majorată cu acelaşi număr de ani ca şi cea a forţei de muncă în general;
• Se va pune capăt aşa-numitelor „regimuri speciale” cu vârste de pensionare şi beneficii diferite pentru lucrătorii din sectorul feroviar, al energiei electrice şi al gazelor, printre altele.

Pensiile au fost întotdeauna o parte esenţială a viziunii preşedintelui Macron pentru reformarea Franţei. Dar planurile sale au fost perturbate – mai întâi de proteste de amploare, apoi de Covid.

Acum, aflat la al doilea şi ultimul său mandat, aceasta este poate ultima sa şansă de a le pune în practică.

Lucrătorii din sectorul public, care s-au împotrivit rapid reformelor lui Macron anterior, se numără printre cei care au cel mai mult de pierdut. Cei nou-veniţi nu vor fi eligibili pentru regimurile speciale de pensii de care s-au bucurat predecesorii lor.

Liderul partidului de extremă-stânga Franţa Nesupusă, Jean-Luc Mélenchon, a descris propunerea ca fiind echivalentă cu o „regresie socială severă”, în timp ce lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen a declarat că intenţionează să blocheze o „reformă nedreaptă”.

Nu că francezii nu văd nevoia de reformă – aproape jumătate dintre ei spun că sistemul trebuie să se schimbe pentru a-şi asigura viitorul.

Guvernul a declarat că reformele ar echilibra bugetul de pensii şi ar reprezenta economii brute de 17,7 miliarde de euro pe an până în 2030.

Ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, a declarat că măsurile vor stimula, de asemenea, rata de ocupare a forţei de muncă în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 60 şi 64 de ani, care este scăzută în comparaţie cu alte ţări europene.

Însă momentul nu este bine ales – criza costului vieţii se adânceşte, iar sondajele de opinie sugerează că o mare majoritate nu are încredere că guvernul va fi corect sau eficient în reformele pe care le alege.

Modificările propuse urmează să fie examinate la începutul lunii viitoare în Parlament, unde guvernul nu are o majoritate absolută.